Lansare de carte – ZUZU

Dragi cititori, am deosebita plăcere să împărtășesc cu voi evenimentul lansării romanului ZUZU! Mulțumesc Roba Cătălin, Oana Barbu, Simona Elena Popa, Bianca Dramnescu și întregii echipe care s-a ocupat de organizarea evenimentului!

Anida Lasto

Advertisements

Lansare de carte – ZUZU

În acest articol renunț să vă povestesc eu ce s-a mai întâmplat aseară în cadrul lansării de carte. Aleg să vă arăt emoția transmisă de doamna psiholog Simona Elena Popa, invitat în cadrul evenimentului. Am fost mișcată de cuvintele de mai jos, cuvinte care ilustrează o trăire autentică.

“Ieri am trăit printr-o poveste reală sau ireală timp de 2 ore, ideea e ca toată sala a empatizat cu personajele cărții Anidei. A fost așa un vârtej de sentimente, ne-am reamintit de mIRC, de mediu virtual al anilor 2000, a fost un fel de întoarcere în timp, după care am revenit cu picioarele pe pământ in 2016😴. Am concluzionat că în viața asta nu am fost preveniți că inima va fi rănită! Am întărit faptul că, da dragilor, în viața asta ne naștem cu dorința irezistibilă sa fim doi. Am vorbit și de ideal, care pentru mulți dintre noi e ca o stea călăuzitoare; fără a crede în ceva nu puteam sa funcționăm, dacă nu funcționăm, nu exista viața! Duminică seara, conduceam și gândindu-mă la momentul meu de prezentare al cărții mi-a apărut o nouă întrebare la orizont: “cum să construiești ceva, dacă fundația este invizibilă ?” Ea, personajul feminin al cărții își dorea ceva pe care sa clădească o relație, el dădea mereu înapoi, și în momentul în care simțea că o pierde, o flata cu complimente, era un tip cu cuvintele la el. Smart tipul ăsta, dar fără curaj zic! Ce femeie își dorește un bărbat fără curaj?! Fără inițiativă?! După mine, el era doar un ideal, idealul nu este o iluzie; însă totdeauna iluzia poate da impresia de ideal! Lectură faina dragilor!”

Mulțumesc Simona Elena Popa – un suflet deosebit, o sursă de energie inepuizabilă, un talent înnăscut pentru empatie și deschidere de drumuri!

Anida Lasto

Lansare de carte -ZUZU

Mulțumesc invitaților, mulțumesc cititorilor! Roba Cătălin, Oana Barbu,  Simona Elena Popa, Bianca Dramnescu mulțumesc că ați dat curs invitației, fără voi acest eveniment nu era posibil! Mai mult, lansarea a fost reușită datorită aportului vostru, a modului interactiv și carismatic în care ați abordat subiectul cărții și tipologia personajelor! Felicitări și mulțumesc!

Vor urma detalii legate de evenimentul inedit care a avut loc aseară în Timișoara!

Anida Lasto

Lansare de carte – ZUZU

“-Zuzi, e luna plină, geamul deschis și un cearceaf alb întins, iar eu te aștept să vii la mine.

-Poate, cândva, vom reuși să împlinim acest vis frumos și să ne pierdem împreună undeva în zori.”

Azi vom fi Lună și vom lumina tăcerile ce ne despart!

Te aștept la ora 19.00 în cafeneaua D’arc din Timișoara, Piața Unirii. 

 

15239379_1290210587717629_783110204_n

Dialoguri cu sufletul

Hai să ne pierdem mâinile în mângâieri fine. Vreau să mă strângi în brațe ca și cum m-ai vedea pentru ultima oară. O să-mi furi zâmbete și o să le declar pierdute în ochii tăi triști.

Hai să ne jucăm cu emoțiile. Eu le ascund de tine și tu le cauți. Prinde-mă în gândurile tale și nu renunța la idei. Suflă-mi șuvițele de păr ce-mi ascund fruntea îmbătrânită de neîncrederi. Îmi doresc să fim copii din nou.

Astăzi o să te ciupesc și tu o să mă pupi. Astăzi suntem mai tineri decât ieri.

Anida Lasto – Dialoguri cu sufletul

stylish-boy-and-girl-romantic-wallpapers-4-1024x576

Dialoguri cu Sufletul

Se înalță fumul din țigară către nicăieri. Iar te pierzi prin așternuturi străine de inima ta. Departe de tine. În gând cu mine. În suflet pustiu. Mă arde un foc pe interior ce nu-l pot stinge cu tăcerea ta. Lacrimile nu-mi sunt de ajuns. Aș vrea să nu mai doară bucățile de carne ce-mi tremură de dor. Dar m-ai pierdut în patul ei. Eu mă dezobișnuiesc de tine în dezamăgire.

Cuvintele sunt de prisos atunci când renunți la vise. Rămâi mut în fața neputinței. Singura muțenie sfântă. Cât de mult bine e în viața ta atunci când plutești la voia întâmplării pe maluri străine de nisip, unde marea se lovește de pietrele fatalismului? Cât de mult rău e în viața ta atunci când te scufunzi în cuvinte ce-și pierd valoarea o dată cu măsura unui timp pierdut în încercări eșuate de a găsi fericire fără să oferi? Am stins țigara în scrumiera fără speranțe și fără așteptări.

Anida Lasto

images-1