Dialoguri cu Sufletul – Prefata

O zi dedicată recunoștinței. Mulțumesc Daniel Dăian pentru prefața cărții Dialoguri cu Sufletul!

Invocarea tradiției într-o simfonie încercănată îmi pare ceva de nedescris. Un supraviețuitor al costurilor presupune un individ care a făcut un pact cu propriile lui compromisuri. Rezistența în tăcere nu salvează oameni, numai rezistența rememorării o face. Paradoxul sentimentelor extremizate. O istorie a celor două tabere, mai exact a trupului și a sufletului, nu a fost scrisă până acum. Unii au avut bunul simț să o enumere sau, de ce nu, să o descrie la granița dintre celebrul da al unui nu. În fond noi, oamenii, suntem o multitudine de afirmații și negații care se aleargă printr-o cameră obscură, legate la ochi. Dialoguri cu Sufletul al Anidei Lasto posedă acele caractere viguroase care îndeamnă respirația la respirație. Încercările de autolegitimare prin invocarea tradiționalului te iubesc, nu mai posedă prima valoarea a rostitului din suflet. În volumul ei, Anida decongestionează puritatea și o așează cu delicatețe pe silabele unui viitor limbaj al iubirii contemplative. Instituția omenească, în Dialoguri cu Sufletul, nu este singurul judecător al costurilor generate de iubire. Victimele dezosate, din romanul poematic al Anidei Lasto, duc o luptă a compromisului de la început pierdută și totodată de la început câștigată. Amintirea unei dileme este greu de sistematizat odată cu trecerea timpului. Și din această cauză rememorarea și reconsiderarea diplomatică, de cele mai multe ori, nici nu salvează, nici nu tace.

În cele douăzeci și unu de grame ale sale, sufletul, are rar repere distinctiv luminoase, care să-i permită traversarea neregulată a prăpastiei dintre toate probabilitățile lui dacă. Cu siguranță, o sărbătoare a comportamentului specific, are în vedere personajele centrale ale celor care slujesc spre îndeplinirea unui astfel de ritual cum este iubirea. Volumul aflat în dezbaterea mea este doar prima viitură a bunelor intenții care generează calculul strategic al celor prigoniți.

Din punctul meu de vedere, acest volum al Anidei Lasto nu este nici nevinovat, nici primejdios, nici sfârșit. Poate fi continuat pe toate părțile, scris, rescris, alcătuit și dezalcătuit până dincolo de linia orizontului. Sufletul nu se sfârșește niciodată între coperte.

Sunt onorat că dintr-un punct cardinal, într-o noapte nedormită, am reușit să parcurg cel puțin o parte din universul acestei cărți. Nu îmi rămâne decât să transmit autoarei la mai multe cărți, pe acest subiect de nesfârșit.

Daniel Dăian – Prefață (02.iulie.2017)

20839591_1828060060541561_1397702976_n

 

Advertisements

Dialoguri cu Sufletul – disponibil

Vă anunț cu drag că Dialoguri cu Sufletul este disponibil pentru comandă la adresa de e-mail: anida.lasto@yahoo.com! Primele 50 de exemplare vor fi însoțite de o scrisoare personalizată pentru sufletul cititorului.

“Dialoguri cu Sufletul al Anidei Lasto posedă acele caractere viguroase care îndeamnă respirația la respirație. Încercările de autolegitimare prin invocarea tradiționalului te iubesc, nu mai posedă prima valoare a rostitului din suflet. În volumul ei, Anida decongestionează puritatea și o așează cu delicatețe pe silabele unui viitor limbaj al iubirii contemplative.” (Daniel Dăian)

O carte inspirată de mare. Te invit să-ți redescoperi sufletul într-o călătorie cu dureri, lacrimi, zâmbete, cu iubire și iertare.

Cu drag,

Anida Lasto

20839591_1828060060541561_1397702976_n

 

 

 

 

Dialoguri cu Sufletul – fragment

-Te sperie singurătatea? l-am întrebat cu un glas mai rece decât întunericul nopții.

-Singurătatea am cunoscut-o simțindu-ți ție lipsa. Și gândul că te pierd mă sperie cel mai mult pe lumea asta. Acum câteva luni n-aș fi putut să-ți spun deschis tot ce simt. Din prea multă vanitate. Dar orgoliul e o deșertăciune ce ne îngroapă în nisipuri mai mișcătoare decât propriile ezitări. Orgoliul e doar o pierdere de energie. Am învățat despre mine iubindu-te pe tine.

-Dragule, tu nu m-ai iubit pe mine. Tu ești capabil să te iubești pe tine. Și atât.

Anida Lasto – Dialoguri cu Sufletul

26231092636_8df779391e_b

 

Dialoguri cu Sufletul – fragment

Revenind în camera mea obscură, părea ca dansez un tango cu demonii mei vicleni, în prezența unui Dumnezeu tăcut. Așa că am deschis geamul înghețat. Și am închis ochii. Vedeam un câmp sterp ca o femeie doritoare de copii morți înainte de naștere. Un pântec prădat de incendiile păcatelor născute din semințe de măr scuipat cu întârziere. Calul sălbatic își zbătea coada nervoasă într-un apus diabolic, nechezând către castanul ce părea mai bătrân decât un sfânt adevărat. Sfinții adevărați sunt din generația Dumnezeului, restul sunt doar închipuiri false ale unor oameni avizi de mântuiri, însă cu păcate răstignite-n tâmple de metal ruginit. Ajung lângă animal, cu sfiala din momentul confruntării sălbăticiei libere, și privesc în groapa dinaintea noastră. Nicio urmă de mort sau de sicriu. Mă aștepta o oglindă-n lăsătura nu foarte adâncă. Mă așteptam eu în pământ, la picioarele mele scufundate-n urma copitelor unui cal dispărut. Din crengile uscate precum degetele unor bătrâni cu judecată aprigă și tendințe de condamnare, rodeau scrisori desprinse de muzica unui vânt necontrolat. Și absolut toate se așterneau pe oglindă, acoperindu-mi imaginea. Aplecându-mă să descifrez mesaje cu expeditor necunoscut, mă împiedic și cad peste oglindă. Cioburile îmi tatuează sânge-n piele. Ridic foile îngălbenite de razele grăbite și-mi opresc respirația. Un singur cuvânt, trecut cu grija unui maestru tipicar, păta în negru oglinda, pereții mormântului neînchis și sângele-mi uscat: Ella.

Anida Lasto – Dialoguri cu Sufletul

Horse-and-Old-Tree_MG_2249

 

Dialoguri cu Sufletul – fragment

-Ador nebunia din oameni, oamenii care nu trăiesc după reguli, vinul băut cu
oameni de calitate, lucrurile care se întâmplă de la sine. Ador pielea de găină. Urăsc falsitatea. Te ador că mă faci să râd. Trebuie să fii spontan și creativ în orice. Pictura transmite starea dintr-o altă dimesiune, lumea are nuanțe de culori, are suflet și povestește cu tine. Trebuie să o asculți și să o înțelegi. E vie. Doar trebuie să accepți că și tu ești viu cu adevărat. Avem o legătură aparte și sunt sigur că simți.
– E într-adevăr o conexiune în energiile noastre.
– Și este ciudat, dar plăcut și fără explicații. Cu fluturi. Am furnicături în tot corpul și am emoții.
– Intuiție, simțire, curgere naturală. De asta apreciez starea. Poate în alte timpuri, energiile noastre s-au contopit undeva pe malul mării și au născut o stea.

Anida Lasto – Dialoguri cu Sufletul

cf235331d718cb75f24c526b94b3c724

 

Dialoguri cu Sufletul – fragment

Acele momente ale vieții în care sufletele ne depășesc trupurile sunt rare, dar le recunoaștem de la prima scânteie. Momente de păstrat într-un buzunar peticit până la moarte. Mâine pot să o mint, să o uit sau pur și simplu să nu o mai recunosc. Dar acum i-am oferit sinceritatea-mi deplină și ea și-a întins mâinile să o cuprindă ca pe un porumbel rănit.

Anida Lasto – Dialoguri cu Sufletul

6fb625c5d0849d8d029991d047af6343

 

Dialoguri cu Sufletul – fragment (marea)

-Mi-am dorit să ajung iarna la mare. În nebunia mea, să stau întins pe plajă și să vorbesc cu ea, am început văzând marea-n ochii ei și ochii ei desprinși din mare.
– Asta îmi doresc și eu, dar e cam greu să ajung acolo iarna. Aș sta pe o plajă pustie, cu o carte și-un creion, să-i scriu mării. Poate cândva… Să stai în fața muzei cu orele și să-i scrii- în singurătate. O zi în care timpul ar dispărea.
– Ce frumos spus!
– Dacă suntem acolo, las cartea pe plajă și mă apropii de ea. Tresar de fiecare dată când simt apa rece, iar pe mine m-a înfierbântat soarele. Mă place soarele ăsta, caută să mă posede. Dar aleg să-l înșel cu marea.
– Aș sta cu tine la mare, să-mi citești, am privit-o cercetător, descoperind pasiune legată de nostalgie cu un fir de nisip rupt din pietre ce cândva se credeau zeități. Avem nevoie de nasturi, am spus brusc ca și cum aveam nevoie de nasturi mai imperios decât de aer.
– De ce? m-a întrebat nedumerită.
– Să legăm aerul dintre noi cu centura neagră de nasturi.
– Dar pauzele dintre nasturi cine le va lega?

Anida Lasto – Dialoguri cu Sufletul

19616146